File din istoria arhitecturală a complexului monastic Hâncu
Centrul mănăstirii îl constituie edificiul bisericii de vară dominând întreg ansamblu monastic. În realizarea planimetriei complexului, arhitecţii au operat cu forme voluminoase de arhitectură care, odată cu desfăşurarea vizuală treptată a ansamblului se îmbină cu un contrast al naturii, învăluind mănăstirea într-un aer pitoresc. Biserica de iarnă cuprinde extinderea clasicismului în Basarabia. Ea reprezintă centru compoziţional al unei clădiri de piatră, de forma longitudinală, cu un singur nivel. Aşezarea arhitecturală a mănăstirii este orientată spre est, sub forma literei U, fiind înconjurată de pădure. Biserica de vară cu hramul „Cuvioasei Parascheva”, fondată în anul 1835, se află în centrul complexului monahal. Deasupra bisericii se află o turlă în formă de calotă şi o clopotniţă piramidală, situată pe un soclu. Dacă urci pe scara elicoidală a clopotniţei, poţi observa construcţii deschise de lemn, folosite pentru acoperire. Nivelul doi al clopotniţei are deschizături în zid, de unde poate fi privită panorama satului. Biserica de vară este situată la 15 m depărtare de cea de iarnă. Aceasta din urmă, împreună cu stareţia, prezintă monumente de mare valoare arhitecturală. Este o încăpere simetric alungită, cu o galerie deschisă, înfrumuseţată cu 16 coloane patrulatere. Mijlocul şi laturile extreme ale faţadei sunt evidenţiate prin porticuri în stil doric cu patru coloane, legate cu arcade ridicate pe un stilobat cu înălţimea de 1,5 m. Distanţa dintre coloanele rotunde ale porticului este de 2m, iar cea dintre pilonii arcadei – 1,2 m. Aceste caracteristici sunt specifice arhitecturii mănăstirii “Hâncu”. Aceleaşi coloane joase pot fi observate şi în încăperile chiliilor, unde galeriile deschise, scările şi terasele sunt plasate ca să repete întocmai relieful accentuat al teritoriului. Monumentul corespunde ansamblurilor de hol din sudul Ucrainei şi Rusiei de la începutul sec. XIX, reprezentând una din manifestările clasicismului în arhitectura Basarabiei.
Stilul clasic a început să se dezvolte rapid în Basarabia, aparent eliberată de jugul otoman şi real ocupată de imperiul ţarist, în anul 1812. El devine stilul arhitectural obligatoriu, oficial şi “la modă”.
În general la Mănăstirea Hâncu se observă prezenţa stilului moldovenesc cu puternice influenţe ale clasicismului. Arhitectura chiliilor, caselor gospodăreşti poartă amprenta arhitecturii populare moldoveneşti.
Dimensiunile bisericii de vară: lungimea – 33m, lăţimea – 12,5m. Coeficientul proporţional – 2,64.
La ambele biserici se observă ca palita arhitecturii autohtone a fost îmbogăţită cu câteva elemente benefice ale clasicismului: simetria, regularitatea, ordinul arhitectural cu porticuri, coloane şi arcade. Formele tradiţionale moldoveneşti le domină pe toate.
Aşezarea bisericilor “Cuvioasa Parascheva” şi “Adormirea Maicii Domnului” este estică, cu deviere spre nord.
În anul 1994 începe reparaţia bisericii de vara cu hramul “Sfintei Cuvioase Parascheva”, prin străduinţa duhovnicului s-au adus pictori din or. Poceaev, reg. Ternopol, Ukraina, vopselele fiind procurate de către Arhim. Petru din or. Sanct- Petersburg. După finisarea lucrărilor de reparaţie, la 27 octombrie 1995 a fost sfinţită biserica de vară cu hramul “Sfânta Cuv. Parascheva”. În acelaşi an a fost reconstruită trapeza pentru oaspeţi, efectuându-se o reînnoire a ambelor biserici şi a celor două clădiri cu chilii (partea exterioară), de către specialişti din or. Chişinău.
Perfecţionarea orizontului spiritual cere o îmbunătăţire a stării materiale. Având în vedere majorarea numărului ascultătorilor şi a rangului călugăresc, luând în consideraţie cerinţele strict necesare ale unui membru din comunitatea călugărească, Egumenia Parascheva şi Arhim. Petru împreună cu administraţia mănăstirii au decis construirea unui bloc locativ pentru maici, cu 60 chilii.
În primăvara a anului 1997 a început realizarea practică a acestui proiect, care a durat 3 ani, deoarece lucrările pe timp de iarnă erau întrerupte, constructorii au depus tot sufletul, munca lor fiind incomparabilă. La 29 august anul 2000 duhovnicul Arhimandritul Petru împreună cu un sobor de preoţi în prezenţa slujitorilor Sfintei Mănăstiri şi a unui număr imens de creştini a oficializat slujba de sfinţire a blocului locativ călugăresc, dar permanent, arhimandritul Petru nu-şi face griji doar numai de călugări ci şi de fiinţele cele mai triste şi mai neputincioase – copiii orfani.
În anul 1995 Arhimandritul Petru a fost numit director al orfelinatului “Preafericitul Iosif” din mun. Chişinău, prima instituţie de acest tip din Republica Moldova. Arhim. Petru împreună cu maicile şi ascultătoarele devin mângâierea şi sprijinul permanent a celor 60 copii orfani. Zi de zi copiilor li se cultivă sentimentul de bunătate, omenie, sinceritate şi responsabilitate, dragostea faţă de aproapele şi Tatăl Ceresc. Maicile şi ascultătoarele îmbină în procesul educaţional metode tradiţionale şi netradiţionale de lucru cu copiii.
Sufletele răvăşite, gândurile rătăcite ce-i duc mereu la părinţi îşi găsesc alinare în Sfânta Biserică cu hramul “Sfintelor mucenice Vera, Nadejda, Libovi şi mama lor Sofia”, deschisă în incinta orfelinatului, unde prin rugăciunea şi ascultarea lor, slujitorii îşi povăţuiesc discipolii săi, pe calea spre Împărăţia Cerească, unde nu există nici scârbă, nici suspinare, ci viaţă fără de sfârşit.
Cu prilejul aniversarii a 2000 de ani de la naşterea Domnului nostru Isus Hristos cu binecuvântarea Î.P.S. Vladimir Mitropolit al Chişinăului şi a întregii Moldove în ziua de 27 octombrie a fost sfinţit locul catedralei cu hramul sfinţilor apostoli „Petru şi Pavel” care în prezent se află în stare de construcţie. Pe teritoriul mănăstirii este finisat şi blocul administrativ numit, „Stăreţia”. În incinta mănăstirii se află: o bibliotecă şi un muzeu, punct medical ce acordă ajutor necesar nu numai slujitorilor, dar şi pelerinilor.
Actuala gospodărie a mănăstirii constituie: 56 ha de pământ; 6 ha livadă (dăruită de creştinii din satul Ciuciuleni); 1 ha livadă de prun (sădită în anul 2001); 4,5 ha viţă-de-vie. În fermă sunt crescuţi 3 cai, 3 măgari, 300 de oi, 50 vaci, peste 100 porci, 100 iepuri, 300 păsări, 93 stupi de albine.
Mănăstirea dispune de mijloace de transport, pentru soluţionarea problemelor cotidiene (2 autovehicule), pentru prelucrarea pământului (1 tractor MTZ, 1 tractor DT – 80), deservirea orfelinatului cu produse alimentare – 4 automobile, 1 macara. Pe câmpiile mănăstirii sunt cultivate cereale, fructe, legume. Pe timp de iarnă măicuţele îşi fac ascultările ţesând covoare, prosoape, haine de lână naturală şi croşetează. Nimeni nu rămâne indiferent de viaţa călugărească străduindu-se după posibilitate sa acorde ajutor. Printre enoriaşi ctitori ai mănăstirii Hâncu îl putem numi pe primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, care este ca un tată. Întotdeauna la vreme de nevoi uşa a fost deschisă de aceste două personalităţi cu adevărat creştine: Mircea Snegur şi mult stimata doamna Eugenia Snegur.
Centrul mănăstirii îl constituie edificiul bisericii de vară dominând întreg ansamblu monastic. În realizarea planimetriei complexului, arhitecţii au operat cu forme voluminoase de arhitectură care, odată cu desfăşurarea vizuală treptată a ansamblului se îmbină cu un contrast al naturii, învăluind mănăstirea într-un aer pitoresc. Biserica de iarnă cuprinde extinderea clasicismului în Basarabia. Ea reprezintă centru compoziţional al unei clădiri de piatră, de forma longitudinală, cu un singur nivel. Aşezarea arhitecturală a mănăstirii este orientată spre est, sub forma literei U, fiind înconjurată de pădure. Biserica de vară cu hramul „Cuvioasei Parascheva”, fondată în anul 1835, se află în centrul complexului monahal. Deasupra bisericii se află o turlă în formă de calotă şi o clopotniţă piramidală, situată pe un soclu. Dacă urci pe scara elicoidală a clopotniţei, poţi observa construcţii deschise de lemn, folosite pentru acoperire. Nivelul doi al clopotniţei are deschizături în zid, de unde poate fi privită panorama satului. Biserica de vară este situată la 15 m depărtare de cea de iarnă. Aceasta din urmă, împreună cu stareţia, prezintă monumente de mare valoare arhitecturală. Este o încăpere simetric alungită, cu o galerie deschisă, înfrumuseţată cu 16 coloane patrulatere. Mijlocul şi laturile extreme ale faţadei sunt evidenţiate prin porticuri în stil doric cu patru coloane, legate cu arcade ridicate pe un stilobat cu înălţimea de 1,5 m. Distanţa dintre coloanele rotunde ale porticului este de 2m, iar cea dintre pilonii arcadei – 1,2 m. Aceste caracteristici sunt specifice arhitecturii mănăstirii “Hâncu”. Aceleaşi coloane joase pot fi observate şi în încăperile chiliilor, unde galeriile deschise, scările şi terasele sunt plasate ca să repete întocmai relieful accentuat al teritoriului. Monumentul corespunde ansamblurilor de hol din sudul Ucrainei şi Rusiei de la începutul sec. XIX, reprezentând una din manifestările clasicismului în arhitectura Basarabiei.
Stilul clasic a început să se dezvolte rapid în Basarabia, aparent eliberată de jugul otoman şi real ocupată de imperiul ţarist, în anul 1812. El devine stilul arhitectural obligatoriu, oficial şi “la modă”.
În general la Mănăstirea Hâncu se observă prezenţa stilului moldovenesc cu puternice influenţe ale clasicismului. Arhitectura chiliilor, caselor gospodăreşti poartă amprenta arhitecturii populare moldoveneşti.
Dimensiunile bisericii de vară: lungimea – 33m, lăţimea – 12,5m. Coeficientul proporţional – 2,64.
La ambele biserici se observă ca palita arhitecturii autohtone a fost îmbogăţită cu câteva elemente benefice ale clasicismului: simetria, regularitatea, ordinul arhitectural cu porticuri, coloane şi arcade. Formele tradiţionale moldoveneşti le domină pe toate.
Aşezarea bisericilor “Cuvioasa Parascheva” şi “Adormirea Maicii Domnului” este estică, cu deviere spre nord.
 |
| Compoziţia "Drumul Crucii" şi Catedrala "Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel" |
Perfecţionarea orizontului spiritual cere o îmbunătăţire a stării materiale. Având în vedere majorarea numărului ascultătorilor şi a rangului călugăresc, luând în consideraţie cerinţele strict necesare ale unui membru din comunitatea călugărească, Egumenia Parascheva şi Arhim. Petru împreună cu administraţia mănăstirii au decis construirea unui bloc locativ pentru maici, cu 60 chilii.
În primăvara a anului 1997 a început realizarea practică a acestui proiect, care a durat 3 ani, deoarece lucrările pe timp de iarnă erau întrerupte, constructorii au depus tot sufletul, munca lor fiind incomparabilă. La 29 august anul 2000 duhovnicul Arhimandritul Petru împreună cu un sobor de preoţi în prezenţa slujitorilor Sfintei Mănăstiri şi a unui număr imens de creştini a oficializat slujba de sfinţire a blocului locativ călugăresc, dar permanent, arhimandritul Petru nu-şi face griji doar numai de călugări ci şi de fiinţele cele mai triste şi mai neputincioase – copiii orfani.
În anul 1995 Arhimandritul Petru a fost numit director al orfelinatului “Preafericitul Iosif” din mun. Chişinău, prima instituţie de acest tip din Republica Moldova. Arhim. Petru împreună cu maicile şi ascultătoarele devin mângâierea şi sprijinul permanent a celor 60 copii orfani. Zi de zi copiilor li se cultivă sentimentul de bunătate, omenie, sinceritate şi responsabilitate, dragostea faţă de aproapele şi Tatăl Ceresc. Maicile şi ascultătoarele îmbină în procesul educaţional metode tradiţionale şi netradiţionale de lucru cu copiii.
Sufletele răvăşite, gândurile rătăcite ce-i duc mereu la părinţi îşi găsesc alinare în Sfânta Biserică cu hramul “Sfintelor mucenice Vera, Nadejda, Libovi şi mama lor Sofia”, deschisă în incinta orfelinatului, unde prin rugăciunea şi ascultarea lor, slujitorii îşi povăţuiesc discipolii săi, pe calea spre Împărăţia Cerească, unde nu există nici scârbă, nici suspinare, ci viaţă fără de sfârşit.
Cu prilejul aniversarii a 2000 de ani de la naşterea Domnului nostru Isus Hristos cu binecuvântarea Î.P.S. Vladimir Mitropolit al Chişinăului şi a întregii Moldove în ziua de 27 octombrie a fost sfinţit locul catedralei cu hramul sfinţilor apostoli „Petru şi Pavel” care în prezent se află în stare de construcţie. Pe teritoriul mănăstirii este finisat şi blocul administrativ numit, „Stăreţia”. În incinta mănăstirii se află: o bibliotecă şi un muzeu, punct medical ce acordă ajutor necesar nu numai slujitorilor, dar şi pelerinilor.
Actuala gospodărie a mănăstirii constituie: 56 ha de pământ; 6 ha livadă (dăruită de creştinii din satul Ciuciuleni); 1 ha livadă de prun (sădită în anul 2001); 4,5 ha viţă-de-vie. În fermă sunt crescuţi 3 cai, 3 măgari, 300 de oi, 50 vaci, peste 100 porci, 100 iepuri, 300 păsări, 93 stupi de albine.
Mănăstirea dispune de mijloace de transport, pentru soluţionarea problemelor cotidiene (2 autovehicule), pentru prelucrarea pământului (1 tractor MTZ, 1 tractor DT – 80), deservirea orfelinatului cu produse alimentare – 4 automobile, 1 macara. Pe câmpiile mănăstirii sunt cultivate cereale, fructe, legume. Pe timp de iarnă măicuţele îşi fac ascultările ţesând covoare, prosoape, haine de lână naturală şi croşetează. Nimeni nu rămâne indiferent de viaţa călugărească străduindu-se după posibilitate sa acorde ajutor. Printre enoriaşi ctitori ai mănăstirii Hâncu îl putem numi pe primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, care este ca un tată. Întotdeauna la vreme de nevoi uşa a fost deschisă de aceste două personalităţi cu adevărat creştine: Mircea Snegur şi mult stimata doamna Eugenia Snegur.